170/2007 PPR RHODES (512105)
(PREFECTURA PUBLICAȚIILOR Anunțului)
Delictul. Accident la închirierea unei bărci de agrement. Asigurare generala
responsabilitate. Terțul, care a fost prejudiciat și are o cerere de despăgubire împotriva sa
asigurat, nu poate fi întors direct împotriva asigurătorului, cu excepția
lateral. Rezervare personală. Se execută din momentul în care
decizia prin care o dispune devine definitivă. Incidente de cădere în mare
plutind cu o parașută care era atașată cu curele de o barcă cu motor și
vătămare datorată neglijenței proprietarului ambarcațiunii și a
adăugat. Sperjur. Trimiterea cauzei către Procuror.
NUMĂR DECIZIE: 170/2007
TRIBUNALUL MULTIMEMBRU DE PRIMĂ INSTAȚIE DIN RODOS
PROCEDURA REGULARE
CONSOLIDAT de judecătorii Vasilios Papanikolas, președintele de primă instanță,
Apostolos Baysoulegas, prim judecător, Petros Karagounidis, prim judecător-reporter și
de secretarul Fotini Karagiannis.
S-a întâlnit în public în audiența sa la 1 februarie 2007 pentru a judeca
a, dosar nr.1040/25-11-2004, actiune in despagubire
din cauza delictului între:
A RECLAMANTULUI: … ……, rezident al Germaniei, reprezentat de acesta
reprezentant al avocatului Nikolaos Skourtou, care a depus moțiuni.
ALE INCULĂȚILOR: 1) ...., rezident în Rhodos și 2) societatea comercială pe acțiuni
asigurare „……. …….”, cu sediul în Atena și reprezentat legal,
dintre care primul a apărut după împuternicitul avocatului Savvas
Papageorgiou, care a depus moțiuni, iar al doilea, a apărut în numele său
reprezentant al avocatului Ioannis Karamihalis, care a depus cereri.
Prezenta DISCUȚIE a fost stabilită inițial pentru 19-1-2006 și după
amânare pentru prezentul proces.
ÎN DEZBUTAREA cauzei în audiență avocații
părțile au solicitat să accepte cele menționate în procesul-verbal și mai departe
propunerile lor scrise.
după studierea dosarului cauzei
gândit în conformitate cu legea
Potrivit prevederii articolului 914 din Codul civil, cine prejudiciază pe altul în mod ilegal și
în culpă are obligaţia de a-l despăgubi. Pe baza acestei prevederi
necesar, deci, pentru existența delictului și a celui corespunzător
obligația făptuitorului de a despăgubi victima, cu excepția producerii acesteia
prejudiciu, a) acest prejudiciu a fost cauzat de făptuitor în mod ilegal, în același timp
și din culpă, adică prin fraudă sau neglijență (art. 330 Cod civil), b) ilegalitatea
comportamentul vinovatului se datorează faptei sau omisiunii sale și c) să
între fapta vătămătoare sau
omisiunea si paguba ulterioara, care intervine atunci cand, potrivit
lecții de experiență comună și de logică, acest comportament în timp și
în împrejurările care au avut loc, era capabilă, în mod obișnuit și normal
cursul lucrurilor, pentru a produce efectul dăunător, care și
realizate efectiv în acest caz particular, fără a afecta evoluția
a căii cauzale predispoziţia sau caracteristicile sale speciale
suferind (vezi Ap. Georgiadis, Drept penal, Partea generală, 1999, p. 146).
Iar prejudiciul cauzat de făptuitor este ilegal atunci când este insultat
prin dreptul său de conduită (acțiune sau omisiune) al victimei
protejate de lege, iar omisiunea din culpă a făptuitorului dă naștere la
compensarea obligației sale, atunci când era obligat în practică prin lege
sau acţiune în justiţie sau bună-credinţă conform percepţiei sociale predominante şi
mai ales când el însuși a creat o anumită situație periculoasă, caz în care are
obligația de a lua orice măsură indicată de circumstanțe să
protecția terților de a le provoca vreun prejudiciu înainte și
după crearea situației periculoase (vezi AP 5/2001 HellDni 42.671,
AP 906/2001 HellDni 44.122, EfPir 664/2002 Legea). Prin urmare, pentru a
victima are dreptul la despăgubiri din cauza pierderii sale pozitive și bănești
satisfactie datorita prejudiciului moral suferit, in urma unui accident in timpul inchirierii
barca de agrement, atâta timp cât vina a contribuit la producerea accidentului
fie al directorului operaţional al afacerii în cauză sau al celor adăugaţi
de la acesta (art. 922 C. civ.) în sensul prevederii art. 914 C. civ., i.e.
a actului sau omisiunii vătămătoare din culpă, cum ar fi conținutul acestora
analizat mai sus (vezi Legea AP 69/2007) O astfel de culpă, de altfel,
în cazul întreprinderilor de agrement marine care sunt active
printre altele și în implementarea parașutei de mare, este fondată și de
nerespectarea prevederilor nr. 3131/1-03-99 din hotărârea ministrului
al Navei Comerciale privind aprobarea Regulamentului General al Portului cu nr. 20
„Barci cu motor (de mare viteză) și alte vehicule marine de agrement” de
furnizate de Autoritatea Portuară cu licență de închiriere a mijloacelor pe care le specifică
regulamentul în cauză, printre care și prevederile articolelor 7 §§ 6 și
14, 22 și 23 din acesta, care precizează atât obligațiile generale ale
de mai sus cu privire la securitatea activităților lor, precum și
obligaţiile lor mai specifice privind operaţiunile maritime
paraşuta. Mai mult, în sensul prevederii articolului 922 din Codul civil
viperul este cel care acceptă de bunăvoie serviciile sale
adăugat, care este angajat permanent sau temporar în soluționarea unui caz
și în general în serviciul profesional, financiar sau social
interesele contribuitorului și este de obicei supus controlului sau pur și simplu
instrucțiuni și ordine generale sau sub supravegherea contribuitorului. Nu este
este necesară existenţa unui raport juridic între părţi, dar extinderea
se poate baza și pe un eveniment real sau făcut oportunist pentru
un singur act specific. Pârâtul răspunde obiectiv de
despăgubirea terțului, care a fost prejudiciat printr-un delict săvârșit de acesta
în plus şi aflându-se într-o relaţie de cauzalitate internă cu executarea sa
în așteptarea procesării cauzei reclamantului. (a se vedea Legea 1570/2006, Ap.
Georgiadis, Drept penal, partea generală, ed.1999, p. 630). În fine, generalul
asigurare de răspundere civilă (asigurare de accident terță parte) se referă de obicei la toate
riscurile răspunderii civile să fie compensate de lege, cu excepția
raspunderea auto, fata de care se aplica Legea 489/1976. Adică acoperă
asigurare de răspundere civilă generală pentru riscuri în principal profesionale sau de afaceri
etc.În conformitate cu reglementarea în vigoare în baza prevederilor generale (art.
189 și următoarele din Codul civil, întrucât erau în vigoare înainte de a fi abrogate prin articolul 33 § 2 din Lege.
2496/1997, care le reglementează însă doar pe cele existente, la momentul înființării sale.
de valabilitatea acesteia, contracte de asigurare – vezi articol înrudit 32 § 4 din acesta), h
asigurarea de răspundere civilă creează o relație contractuală și drepturi însoțitoare și
obligații numai între asigurător, pe de o parte, și asiguratul sau al acestuia
asigurat. Terțul, care a fost prejudiciat și are o cerere de despăgubire
împotriva asiguratului, nu poate fi întoarsă direct împotriva asigurătorului, decât dacă
numai lateral (a se vedea conex A. Argyriadis, Detalii Legea asigurărilor,
Ediția 1976, p. 104 și urm., K. Roka, Dreptul asigurărilor private, ediția 1974,
p. 6, Z Skouludi, Legea asigurărilor private, ediția 1995, p. 361). S
în acest caz, totuși, ar trebui să fie expus într-un mod specificat în
documentul procesului relevant sau inacțiunea debitorului în exercitarea acestuia
a creanței sale împotriva asigurătorului responsabil, în caz contrar acțiunea este nedeterminată
în acest scop, întrucât una dintre condiţiile acţiunii colaterale este cea
inactivitatea culpabilă sau culpabilă a debitorului în orice mod (vezi EfPier
1/2005 DEE 2005.306, EfAth 5798/2003 ElD 45.493, EfAth 9663/1999 ElD 42.446,
Decretul 2131/1999 ElD 42.445, Decretul 6912/1996 ElD 38.1599, Decretul 3256/1986 ElD
27,1179). Este prevăzută acțiunea directă a terțului vătămat împotriva asigurătorului
în cazul asigurărilor de răspundere civilă generală numai atunci când sunt cesionate
terțului vătămat de la asigurat cererea relevantă prin forță
contract (contract de eliberare), precum și din prevederea articolului 10 § 1
din Legea 489/1976, în cazul asigurărilor de răspundere civilă auto
accidente (vezi AP 288/1998, HellDni 39, 1556, Legea EfLam 211/2005). În
în speță, cu prezenta acțiune reclamanta arată că la
Rhodes la 31-7-2003, din cauza unui accident pe care l-a avut in timpul zborului cu care a avut
parașuta, care a decolat cu ajutorul ambarcațiunii ei cu motor
afacere în care răspundea primul inculpat și care era
asigurat în a doua societate de asigurări pârâtă, a suferit vătămări corporale
leziuni ale vertebrelor toracice și lombare. Că accidentul de mai sus
se datorează exclusiv culpei atât a însuși inculpatul 1, o
care nu a respectat obligaţiile de securitate ce decurg din
legea, precum și echipajul navei adăugat de pârâtul 1,
din cauza manipulărilor sale greşite şi inadecvate înainte şi în timpul
a traseului. Cu acest fond, solicită obligarea inculpaţilor
plătiți integral, în conformitate cu prevederile delictuale, în caz contrar
din cauza încălcării obligaţiilor contractuale ale pârâtului 1: a) suma de
5.871,14 €, în care a fost prejudiciat din cauza transportului pe un zbor special către
transportul de la Rodos la Munchen, b) suma de 2.448 € în care a fost avariată
datorita faptului ca a platit-o, inca din 25-3-2003, germanului sau
agentie de turism pentru un pachet de vacanta calatorie de doua saptamani pt
precum și soția sa, cât timp concediile nu i-au fost împlinite, c) suma de
88 de euro care au fost deteriorați din cauza apelurilor telefonice gestionate de soția sa
durata șederii sale la Spitalul din Rhodos pentru informarea ei
compania sa de asigurări și pentru organizarea transportului său aerian
în Germania, d) suma de 420 EUR care a fost prejudiciată prin cheltuirea zilnică din
la 14-8-2003, data la care s-a încheiat pachetul său de vacanță,
pana la 28-3-2003, ziua plecarii acestuia in Germania, pentru intretinere
a sotiei sale, care a ramas cu el ingrijindu-l, e) suma de
126 EUR care au fost prejudiciați din cauza participării sale la costurile spitalizării sale la clinică
„.. … ….” și f) suma de 120.000 € datorată satisfacției bănești de la
prejudiciul moral suferit din cauza accidentului și suma totală de
128.953 €, cu dobânda legală din serviciul procesului. De asemenea, să fie ordonat împotriva
ale inculpaţilor I şi organelor de răspundere legală ale II
inculpaților, detenție personală de până la trei luni și amendă de 1.500 de euro
ca mijloc de executare a hotărârii emise, să declare provizoriu hotărârea
executorul judecătoresc și să oblige pârâții la plata cheltuielilor de judecată. Cu
acest conținut și cererea procesului este introdus în mod competent și admisibil la
judecata in aceasta instanta (nr. 18 alin. 1, 22, 35 C. civ.) pe
procedura obișnuită viitoare. Mai mult, ar trebui respins ca nelegitim
în partea sa împotriva pârâtului al 2-lea asigurător
companie deoarece, în conformitate cu ceea ce a fost inclus în gândirea sa majoră
prezente şi indiferent dacă la data producerii accidentului
a existat un contract de asigurare puternic între partea vătămată și compania de asigurări,
chestiune care priveste esenta cauzei, reclamanta este prejudiciata, in fiecare
caz, nu are nicio acțiune directă împotriva ei din niciun contract valabil
asigurare care există între acesta din urmă și persoana vătămată. Mai departe,
în actul de acţiune nu se menţionează inacţiunea debitorului în exerciţiu
a creanței împotriva asigurătorului responsabil, astfel încât orice ca
acțiune de plagiat împotriva sa, nu este invocată nicio atribuire a acesteia
pretinde obținerea asigurării (contract de eliberare) de la 1°
pârâtă, pentru a permite, în mod excepțional, introducerea unei acțiuni directe împotriva
al societății de asigurări, în conformitate cu cele menționate mai sus. conform
etc si in ceea ce il priveste pe inculpatul 1 procesul este legal, ca
ambele temeiuri, întemeindu-se pe prevederile articolelor 330, 914,
922, 926, 929, 930, 299, 932, 346 Cod civil, 907, 908 §1 d, 1047 și 176 Cod civil și
Nu. 7 § 6, 12, 14, 22 și 23 din YA 3131/1-03-99, cu excepția: a) cererea de
plata sumei de 2.448 € pe care reclamantul a plătit-o pe cartea sa de călătorie
agenție din Germania pentru pachetul său de două săptămâni
și a soției sale din Rodos, care este judecat legal, numai pentru, de către
data accidentului și apoi o perioadă de timp, adică de la 9-8-2003 până la
și 14-8-2003 (6 zile) și mai precis pentru suma de [(2.448 /15
zile) = 163,2 x 6 zile =] 979,20 €, b) din cererea de comandă
împotriva primului inculpat o amendă de 1500 € ca mijloc de executare
hotărâre emisă, care trebuie respinsă ca nelegitimă, ca și
nu este inclusă pedeapsa bănească sau amenințarea cu aceasta, potrivit articolului 951 din Codul civil,
în mijloacele de executare pentru a satisface o creanţă bănească ca în acest caz
și c) cererea de declarare a deciziei care urmează să fie emisă provizoriu
executor judecătoresc cu privire la dispoziţia privind detenţia personală a 1
pârâta, care, de asemenea, ar trebui respinsă ca nelegitimă, deoarece
detenţia personală se execută din momentul în care s-a pronunţat hotărârea că cel
ordinele devin definitive (nr. 1049 C. civ.). Prin urmare, trebuie investigat
în continuare, conform cererilor sale legale și din punct de vedere al validității substanțiale
de, având în vedere că pentru admisibilitatea discuției se depune de
14-2-2005, declaratie avocatului reclamantei privind nerespectarea
încercarea de soluționare a litigiului, conform articolului 214A din Codul civil și
a cererii respinse prezentate de 1 cu propunerile sale
pârâtă, adică să amâne discutarea acestei acțiuni, până la
procedurile penale relevante în curs împotriva sa să fie încheiate irevocabil,
pe de o parte, din cauza riscului de litigii, (vezi Makridou la
ErmKPolD, Keramea/Kondyli/Nika, 2000, articolul 250, nr. 4, p. 526),
pe de altă parte, de ce orice hotărâre a instanței penale despre vinovăție sau nu
a acuzatului de mai sus nu obligă judecata prezentului om politic
Curtea cu privire la răspunderea delictuală a oricăror persoane responsabile pentru
despăgubirea victimei accidentului în litigiu (a se vedea AP 1236/1998, D.
1999.351, Monitorul Oficial 2422/2001 Arm 2002.73).
Din evaluarea declarației pe propria răspundere a martorului inculpatului I (o
reclamantul nu a audiat un martor), care este inclus în aceleași numere ca și acesta
procesul-verbal de hotărâre al ședinței acestei Curți și care se apreciază
conform cunoștințelor și seriozității sale și după estimarea tuturor,
fără excepție, a actelor publice legal și citate prezentate pe ambele părți
și documente private, dintre care altele sunt luate în considerare imediat
chitanta si altele, (nr. 339 coroborat cu 395 Cod civil), pentru sinagoga
actele judiciare (între acestea din urmă sunt incluse și cele publice
actele procesului penal anterior – a se vedea in raport cu AP 154/1992 HellDni
33.814, ad hoc AP 1034/1977 NoB 26.921), s-au dovedit următoarele fapte
fapte: La 31-7-2003 reclamantul, cetăţean german, a sosit împreună la Rodos
cu rudele sale (soția, fiica acestuia din urmă și soțul
din aceasta) pentru o vacanță de două săptămâni, adică până la 14-8-2003. În a 10-a zi
a concediului său, respectiv la data de 9-8-2003 la ora 11:00 dimineața, reclamantul s-a dus cu
rudele lui pe plaja Acvariului pentru înot, unde și
a decis să zboare cu parașuta deasupra mării, care decola
cu ajutorul unei barci cu motor. În acest scop, s-a adresat companiei
de sporturi de mare întreținute de inculpatul 1 pe plaja în cauză, în scopul de
să închiriez o astfel de navă. Din dovezile din
dosarul cauzei nu dovedește cu certitudine dacă însuși inculpatul 1 a fost
prezent în timpul respectivului contract de închiriere însă nu el a fost cel care
urcat în barca cu motor cu reclamantul. Dimpotrivă, au intrat cu mine în barca cu motor
reclamantul, alt operator, care conform mărturiei sale
martor al inculpatului I, numit ...., fiul inculpatului I ca
asistent operator, precum si fiica sotiei reclamantului. Trebuie
cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Curtea are îndoieli serioase cu privire la
identitatea adevărată a operatorului navei în cauză, ca numele lui N.
M. la care face referire martorul K. K., fiul inculpatului I, deloc
s-a menționat în cadrul cercetării preliminare și mai ales în cadrul întocmirii dosarului penal în cauză
dosar împotriva lui G. K., nici de către reclamantul 1 – pârât, nici
de către martor – fiul său, dimpotrivă, martorul sus-menționat a depus sub jurământ în
9-8-2003 în fața organului de anchetă competent, că operatorul de pe navă
a fost primul inculpat – tatăl său, fapt cu care a negat categoric
depoziţia sa în această Curte, depunând mărturie că „atunci a minţit”.
Echipajul menționat l-a instruit apoi pe reclamant, înainte
urcă în barcă, despre procedura care ar urma, în timp ce o
aceasta din urma a purtat, mereu sub instructiunile celor de mai sus, tinuta speciala
a parașutei formată dintr-o curea și două curele cu bucle care
sunt conectate la parașuta, precum și la centura de salvare și apoi la barcă
a intrat în mare. Condițiile meteo care au predominat în zonă în perioada
la un moment dat au fost vânturi de 3-4 Beaufort, însă nu s-a dovedit a fi cazul
din materialul dosarului cauzei că a existat unul relevant, conform art. 7 § 12 din cele de mai sus
Regulamentul, hotărârea Capitanului de Port, privind interzicerea activităților maritime
din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. De îndată ce reclamantul a primit o poziţie de decolare la
platforma corespunzătoare care exista în spatele navei, operatorul acesteia
a dezvoltat viteză astfel încât parașuta a început să decoleze, care
este legat de barca cu o frânghie specială de remorcare de 50 de metri lungime. După
câteva minute de zbor lin și în timp ce reclamanta se afla la o înălțime de 20-30 de metri
mai întâi cureaua dreaptă și apoi stângă i s-a rupt succesiv
dependență, care a legat reclamanta de parașuta, rezultând
căderea violentă a acestuia din urmă în mare. Imediat după incidentul în cauză, dl
fiul primului inculpat, a tăiat funia de remorcare a parașutei,
pentru a evita încurcarea în elicea ambarcaţiunii şi a ambarcaţiunii
s-a apropiat de reclamant, adunându-l. Apoi primul inculpat,
percepând accidentul de pe uscat, l-a transportat într-o barcă mică
reclamant pe plajă, unde i s-a oferit primul ajutor de către un medic.
Pacientul a fost apoi dus la Urgențe cu ambulanța EKAB
de incidente la Spitalul din Rhodos, unde în urma examinărilor s-a stabilit
că a suferit o leziune toracică, o fractură a vertebrei toracice T12 și
echimoză multiplă a regiunii pelvine stângi (vezi sub nr. pr. 2913/2-9-
2003 nota de informare a Directorului Clinicii de chirurgie A unde
a fost prezentat reclamantul, T. P.). Reclamanta a fost depusă la clinica chirurgicală menționată anterior
iniţial în tratament conservator, în timp ce i-a fost recomandat de un neurochirurg
plasarea unui tip toraco-lombar …… Reclamantul, care a decis
să efectueze orice operațiune necesară, în țara sa de origine,
a stat în Spital nouăsprezece (19) zile, adică până la data de 28-8-2003,
când a plecat în Germania într-o targă într-un zbor special, unde și
a fost internat imediat la Spitalul „… ………..” din München. In a spus
spital pana la 11-9-2003 si s-a constatat ca avea
fracturi de compresie stabile susținute nu a unuia, ci a trei pectorali
vertebrelor, precum și contuzie a plămânului cu colectare de lichid în
cavități laterale, ambele, anemie hemoragică cu hematoame severe la
particule moi (vezi tradus din atașament în germană și cu
data de 18-9-2003 raportul de diagnostic medical al medicului primar sus mentionat
clinica.... …………. Ulterior, s-a considerat necesar transferul acestuia la
un alt spital mai specializat si mai exact in clinica fizica speciala
de medicină și reabilitare „……..”, unde a rămas internat la
sectia ortopedie pana la 30-9-2003 pentru a continua recuperarea
de (vezi tradus din limba germană atașată și datată 31-
3-2004 certificat de spitalizare). După externarea sa din Spitalul de mai sus și
din cauza durerilor sale permanente în zona de tranziţie toracico-lombară
tara, reclamanta a fost vizitata in data de 3-11-2003 de catre medicul neurochirurg dr. GH, o
care l-a îndrumat pentru tratament sau i-a recomandat un tratament adecvat
la medicul radiolog dr. HH, care a diagnosticat probleme grave ale coloanei vertebrale
coloana bolnavului (vezi tradus din limba germană atașată și
din data de 3-11-2003 scrisoare medicală a medicului de mai sus) și l-a îndrumat
în secția de neurochirurgie a „Clinicii Traumatice Sociale
Asigurari Profesionale” din municipiul Murnau, pe care reclamanta l-a vizitat
initial pe 21-11-2003 si ulterior a ramas acolo pentru tratament clinic
de la 27-11-2003 la 5-12-2003. La 1-12-2003 și după
activitatea a fost găsită printre altele la vertebra lombară 5,
a suferit o intervenție chirurgicală sub anestezie generală și intubație (vezi
tradusă din limba germană atașată și datată 12-12-2003
adeverință al medicului șef al clinicii de neurochirurgie dr. ….), în timp ce vs
la iesirea din clinica in data de 5-12-2003 a fost sfatuit sa revina pt
examinare după 6 săptămâni. Apoi, reclamantul a continuat
să fie monitorizat medical și să fie supus continuu obligatoriu
kinetoterapie, cum ar fi orientativ pe 13-12-2003, 18-12-2003, 13-1-2004, 17-2-2003
2004, 19-2-2004, 24-3-2004 si 19-4-2004, suferind insa permanent
reducerea capacității sale fizice (vezi tradus din atașament la
germană și din 30-7-2004 adeverință medicală a medicului specialist
patolog UB) si fiind nevoit sa primeasca constant preparate cu
calciu, vitamina D și sifosfonați în scop profilactic și preventiv
viitoare fracturi osteoporotice. Accidentul de mai sus și consecințele acestuia
după cum s-a arătat mai sus, vătămările fizice suferite de reclamantă se datorează
culpa unică, pe de o parte, a inculpatului 1, în calitate de proprietar și
director de operațiuni al afacerii de sporturi nautice de la care a închiriat-o
barca cu motor reclamantul, pe de o parte, al operatorului adaugat de acesta si
asistent, adică membrii echipajului, care la momentul dat
acţionau pentru a servi intereselor profesionale şi financiare
al inculpatului 1 – suplimentar și supus controlului, în general
instructiunile si ordinele acestora. Mai precis, accidentul în litigiu și
leziunile fizice corespunzătoare descrise mai sus
reclamantul se datorează comportamentului neglijent al pârâtului I care, a)
cu încălcarea articolului 7 § 6 al nr. 3131/1-3-1999 a deciziei sale
al Ministrului Maritimilor privind Aprobarea Regulamentului General al Portului cu nr. 20
„Barci cu motor (de mare viteză) și alte vehicule marine de agrement”, care
publicat în nr. 444.26-4-1999 Monitorul Oficial (numărul B), nu s-a ocupat de
întreținerea corespunzătoare a echipamentelor și componentelor parașutei care
bolnavul era legat, rezultând curelele cu care era legat
ultimul şi care îl lega prin două legături cu paraşuta la
sunt vechi și uzați, fapt care a determinat să fie tăiați
și căderea victimei în mare, b) folosit ca echipaj și mai ales ca
operator şi ca asistent al acestuia persoane care nu aveau licenţă de competenţă
operator cu încălcarea articolelor 5 alin.d. și 7 § 14 din regulamentul de mai sus.
Din acest motiv, în cercetarea prealabilă, atât el însuși ca învinuit,
iar fiul său, judecat în calitate de martor, a încercat să convingă
că operatorul bărcii era însuși al 10-lea inculpat, tocmai pentru că era
singur dintre cei implicați, care dețineau licența relevantă și c) nr
a furnizat o barcă de salvare specială cu echipament pentru salvarea reclamantului
îndeplinește criteriile articolului 23 § 1 din regulamentul de mai sus, dar dimpotrivă
o barcă mică. Cu comportamentul neglijent menționat mai sus și mai ales
omisiunile spuse au creat o anumită situație periculoasă împotriva lui
reclamant, pe care avea obligația să-l împiedice luând fiecare
măsura indicată de împrejurări pentru a-l proteja pe acesta din urmă de
făcându-i vreun rău, dar nu a făcut-o. Nu este orientativ
al neglijenţei inculpatului 1 este şi faptul că după producerea accidentului
nici nu s-a obosit să anunțe, așa cum ar fi trebuit, Autoritatea Portuală din Rodos, care
a fost informat despre evenimente printr-un apel telefonic anonim (vezi ea cu referinta nr.
2212/94/03/9-9-2003 depunerea dosarului K.L. Rodos). Mai departe,
răspunzător solidar cu pârâtul 1 pentru producerea acesteia
accident sunt și, adăugat de el, operatorul navei și
asistent -auditor, care deși a găsit starea proastă în care
a fost echipamentul și în special curelele care leagă reclamanta de
parașuta care erau bătrâne și uzate, totuși, crezând
că nu avea să se întâmple accident, i s-a permis să închirieze barca, cu
rezultând incidentul în cauză. În concluzie, exclusiv
răspunzătoare de accident și vătămările fizice suferite de reclamantă sunt
al 10-lea inculpat, atât ca responsabil independent, cât și ca motiv responsabil
adaos, precum şi echipajul vasului adăugat de acesta, care
cu toate acestea, el nu este dat în judecată în acest caz. Dimpotrivă, reclamanta nu poartă niciuna
culpabilitate în producerea accidentului, nefiind dovedit că acesta
s-a abătut de la instrucțiunile care i-au fost indicate, în timp ce revendicarea primului
pârâtă că reclamanta, într-o stare de emoție și bucurie, se juca
cu trupul și și-a lăsat mâinile în aer, pe de o parte nu s-a dovedit,
pe de altă parte, presupus cu adevărat, nu este într-o legătură cauzală cu acesta
producerea accidentului, după cum a mărturisit însuși primul martor
inculpatul din audiență când a fost întrebat despre asta, „dacă cineva îi dă drumul mâinilor
nu înseamnă automat că va cădea din parașută pentru că este legat”.
Urmând cele de mai sus. obiecția legală relevantă, conform art. 300 din Codul civil
pârâtul 1 pentru culpa contributivă a reclamantului ar trebui
respins ca esential nefondat. Consecința accidentului și indiferent de
din vătămările corporale, reclamantul a suferit următoarele prejudicii materiale: a) pentru cel
transferul lui pe 28-8-2003 de la Rhodos la Munchen pe un zbor special, in special
targa targa si insotita de un medic insotitor, platit la
„………….. ……………. ………”, din 22-8-2003, suma
de 5.871,14 euro (vezi tradus de, atașat în limba germană, sub nr.
01382/2003 oferta asociației de mai sus și cea tradusă de,
anexat în limba germană și din 22-8-2003, ordin de remitere), b)
de la anularea concediului pentru perioada rămasă de șase
(6) zile și având în vedere că propriul pachet de vacanță l-a costat 1.224
€, fără a fi dovedit prin nicio altă dovadă că el însuși
a plătit și vacanța soției sale (vezi tradus
din atașat în limba germană și din 25-3-2003 documentul său
agentie turistica... …….), a suferit o pierdere în valoare (1224/15=81,6 x 6
zile) = 489,60 €. c) Datorită şederii sale timp de paisprezece zile după
sfarsitul pachetului sau de vacanta in Rodos si anume din 14-8-2003 pana
iar la 28-8-2003 a fost nevoit să cheltuiască zilnic pentru întreținerea acesteia
sotia lui care a stat cu el si a avut grija de el, suma, care la judecata
a instanței s-a ridicat la 20 de euro pe zi și mai ales pentru perioada
de 14 zile în (14 x 20 =) 280 €, o sumă care corespunde în esență la
servicii care altfel i-ar fi oferite de o asistentă casnică sau de o asistentă și de
pe care este în drept să le solicite, precum și faptul că serviciile menționate
oferit de soţia sa nu poate beneficia debitorului
inculpatului și să evite plata de către acesta a despăgubirii relevante
reclamantul, care are legătură cauzal cu accidentul în litigiu (a se vedea EfAth
7007/2003 Legea greacă 2004.833) și d) din cauza participării sale la cheltuielile sale de spitalizare
în clinică „……………. ……… ……”, achitată la 12-9-2003
suma de 126 € (vezi din 12-9-2003 tradus de, atasat la
germană, document prin care se solicită participarea acestuia, pacient al clinicii de mai sus) și
în total a suferit o pierdere pozitivă de (5.871,14 + 489,60 + 280 + 126 =) 6.766,74
€, suma pe care inculpatul 1 este obligat sa i-o plateasca, as
singurul responsabil pentru accident. De menționat că solicitantul
de la reclamant suma de 88 € datorată apelurilor telefonice gestionate de
soția lui din Rhodos în timpul spitalizării aici ar trebui
respinsă ca esențial neîntemeiată, întrucât nu s-a dovedit că prejudiciul în cauză
are legătură cauzală cu producerea accidentului. Dar în afară de
compensație materială, ar trebui acordată reclamantului, satisfacție bănească
pentru recuperarea prejudiciului moral suferit prin accidentul legal și
suferinţa fizică şi psihică care a urmat apariţiei acesteia, care
trebuie determinată în valoare de cincisprezece mii (15.000) euro, cuantumul
pe care Curtea le consideră rezonabile și corecte cântărind circumstanțele de mai jos
din care a avut loc accidentul legal, lecţiile experienţei comune
și logica, gradul de vinovăție al inculpatului I, tipul și cel
gravitatea prejudiciului reclamantului, timpul necesar pentru
reabilitarea leziunilor sale și situația socială și economică a
justițiabili. De asemenea, trebuie menționat că Curtea nu a făcut-o
a considerat oportună efectuarea unui control medical reclamantului,
a respins cererea relevantă a pârâtului I care a solicitat-o
pentru a stabili dacă reclamantul suferea și de alte boli sau răni
anterior accidentului, pe de o parte din cauza eventualelor afectiuni anterioare
ale reclamantei sunt net separate în toate cele expuse mai sus și
a furnizat certificate medicale din leziunile suferite în urma acesteia
accident, caracterizat drept „diagnostice secundare”, astfel că nr
orice ambiguitate este lăsată la latitudinea Curții cu privire la faptul dacă a spus
diagnosticele menționate în prezenta decizie au vizat exclusiv și
doar accidentul legal, în schimb pentru că orice predispoziție a victimei, nr
nu joacă niciun rol critic în calea cauzalității între
accident și pagube consecutive, conform celor menționate la începutul acestuia
prezent. În temeiul celor de mai sus, cererea trebuie formulată, în partea care
se îndreaptă împotriva inculpatului 1 să fie parțial acceptat ca întemeiat și împotriva
în esență și să oblige inculpatul 1, pe de o parte în calitate de responsabil al acestuia
afacere de sporturi maritime de la care reclamanta a închiriat barca, în schimb
și după cum ați adăugat echipajul de doi membri ai navei în care s-a produs disputa
accident, să plătească reclamantului suma totală de (5.871,14 + 489,60 +
280 + 126 + 15.000) = 21.766,74 €, cu dobânda legală din serviciul procesului.
Referitor la cererea de declarare a prezentei hotărâri executorii provizoriu,
Curtea apreciază că există motive excepționale care impun
executorie temporară și că este posibilă întârzierea executării
cauzează un prejudiciu semnificativ reclamantului, deci cererea relevantă trebuie
să fie parțial acceptat, așa cum este definit în ordonanță. Totuși, instanța nu a făcut-o
consideră necesar să se impună amenințarea cu detenția personală împotriva 1
pârâtă, ca mijloc de executare a hotărârii, așa cum trebuie
recitată doar ca excepție de la regula inviolabilității personalului
libertate, deși nu s-a dovedit prin elemente specifice dosarului cauzei că
este insolvabil la plata sumei acordate (vezi
EfAth 6182/2003, HellDni 2004.859, EfThes 360/2003, HellDni 2004.535). Mai departe,
întrucât în timpul procedurilor în audiență a apărut, potrivit
ceea ce a fost expus mai sus, fapt care poate fi caracterizat drept infracțiune
urmărit penal din oficiu și, mai precis, cel al articolului 224 § 2
KPD, mărturie mincinoasă presupusă săvârșită de K.K., martor al 1-lea
inculpatul, în timpul declarației sale anterioare în jur de 9-8-
2003, în fața ofițerului instructor competent, depunând mărturie că 1
inculpatul – tatăl său era operatorul navei în care se afla
accident, în timp ce lucrul real, așa cum a mărturisit el însuși în mărturia sa înainte
al Curţii, cuprinsă în procesul-verbal al prezentei, este că
operator era o altă persoană numită, potrivit acestuia, N. M., trebuie, conform
aplicarea articolului 38 CPP, se dispune, editat de secretarul acestuia
al acestei Curți, transmiterea către Procurorul Penal din Rhodos
copie oficială atât a declarației prealabile a investigației menționate mai sus a persoanei în cauză
martor, precum și procesul-verbal al ședinței acestei instanțe,
în vederea cercetării dacă a săvârșit sau nu infracțiunea menționată anterior
act, care este urmărit penal din oficiu. În sfârșit, cheltuielile de judecată a 2-a
pârâta trebuie impusă reclamantului (nr. 176 C. civ.), în timp ce
o parte din cheltuielile de judecată ale reclamantului trebuie să i se acorde acestuia
a pârâtului I (nr. 178 C. civ.), după cum se precizează în special în decret.
a deciziei.
DIN ACESTE MOTIVE
JUDECĂTORI împotriva opoziției părților.
Respinge acțiunea împotriva pârâtului al 2-lea
companie de asigurari.
DISPOZĂ cheltuielile de judecată ale pârâtei al 2-lea, pe cheltuiala reclamantei, cel
pe care o stabileste la suma de patru sute (400) euro.
Acțiunea este ACORDATĂ parțial, în măsura în care este îndreptată împotriva primului
pârât.
OBLIGĂ pârâtul 1 să plătească reclamantului suma totală de
douăzeci și una mie șapte sute șaizeci și șase de euro și șaptezeci și patru de cenți
(21.766,74), cu dobândă legală din ziua următoare comunicării acțiunii și până la
plata integrala.
DECLARE hotărârea executorie provizoriu pentru suma de zece mii
(10.000) euro.
OBLIGĂ grefierul acestei instanțe să transmită, de către
dosarul cauzei, către procurorul penal din Rhodos copii oficiale: a)
din data de 9-8-2003, proces-verbal de audiere pe jurământ a martorului lui K. K.,
în faţa ofiţerului de anchetă competent şi b) celor identice cu
prezenta proces-verbal al ședinței acestei instanțe, pentru a
a investigat dacă KK a comis sau nu infracțiunea de mărturie mincinoasă.
OBLĂ pe pârâtul 1 la plata unei părți din cheltuielile de judecată
reclamant, pe care îl stabilește la suma de opt sute (800) euro.
JUDECAT și decis la Rhodos la 12-6-2007.
PUBLICAT în audiența sa, la o ședință publică extraordinară a acesteia la
Rhodes, fără prezența părților și a avocaților acestora,
la 22-6-2007.
PRESEDINTELE SI SECRETARUL
Sursa: Law Legal Information Network (www.lawdb.intrasoftnet.com)